Cazinoul din Constanța, în stare mult mai gravă decât se credea: Ce au descoperit specialiștii

Cazinoul din Constanța, în stare mult mai gravă decât se credea: Ce au descoperit specialiștii

Cazinoul de pe malul Mării Negre se află într-o stare mult mai gravă decât se credea inițial și astfel lucrările de restaurare sunt îngreunate. Specialiștii care au început restaurarea monumentului istoric de pe faleza din Constanța au anunțat că gradul de degradare este mult mai mare decât cel anticipat, informează G4Media.ro.

Întrebați cât de gravă este situația, ei au menționat că nu pot oferi un răspuns cert în acest moment, însă s-au arătat surprinși de cât de mult a “ros” aerul sărat din structura și fațada Cazinoului.

În aceste condiții, nu mai poate fi vorba doar despre reparații sau restaurare a ornamentelor, ci de refacerea completă a zonei în care sunt atașate acestea

.

“Specialiștii ce realizează proiectul de proiectul de execuție apreciază că structura de rezistență nu mai prezintă siguranță în exploatare și trebuie să fie urgent consolidată (…). Construcția a avut o comportare bună la acțiuni din gruparea fundamentală și cea seismică, datorită conformării inițial bune, degradările și avariile multiple descoperite au fost cauzate în principal de acțiunea factorilor de mediu marin, de umiditatea excesivă din elementele portante de zidărie, din infiltrații de ape meteorice și de lipsa unor lucrări de intervenții și întreținere”, au declarat reprezentanții echipei de restaurare.

Bugetul de restaurare va crește

Lucrările sunt abia la început, dar echipa care se ocupa de restaurare a anunțat deja că bugetul trebuie mărit deoarece este nevoie de mai mulți muncitori calificați și tehnologie optimizată.

“Surprize nu tocmai plăcute au avut rezervate și fațadele Cazinoului, unde, în urma montării schelelor și a investigării tuturor suprafețelor, s-a constatat că nu se mai poate vorbi despre reparații și restaurare ornamente, ci de refacerea tencuielilor. Mai exact, peste tencuiala veche (din 1910) din mortar de var, s-au pus în timp alte straturi – ultimul din 1986 – din mortar de ciment, care a fisurat. După înlăturarea acestuia, s-a constatat că tencuiala veche a devenit doar o masă de nisip, dat fiind că varul a dispărut ca liant. Un alt aspect important și vizibil cu ochiul liber este cel legat de spațiile afectate de mucegai ori mușchi. Împotriva acestor factori agresivi structurile sunt tratate mai întâi cu substanțe biocide, sunt curățate, iar abia apoi se intervine pentru restaurarea lor”, a mai transmis echipa care se ocupă de restaurare.

În plus, muncitorii au afirmat că niciodată nu au mai întâlnit o situație atât de gravă, în care există diferențe mari între previziunile făcute privind gradul în care construcția era afectată și realitate.

“Documentația D.A.L.I (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție, n.red.) pe baza căreia s-au realizat documentațiile supuse licitației a fost realizată fără a se putea investiga fiecare element al structurii de rezistență a Cazinoului. Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare al structurii de rezistență pentru că ar fi trebuit să decoperteze întreaga structură (…). Și la alte lucrări au fost întâlnite situații similare dar nu în procentul de la Cazinoul din Constanța, unde efectul mediului marin a amplificat degradarea clădirii. Aici cum decopertăm un strat acoperitor (pardoseli, tencuieli) întâlnim o nouă problemă a structurii de rezistență”, a mai spus echipa de restaurare.

Autoritățile, principalele vinovate de degradarea cazinoului

Cum a fost posibil ca această construcție superbă să ajungă în pragul degradării? În primul rând, autoritățile sunt vinovate. În ultimii 30 de ani, cazinoul din Constanța a fost lăsat să ajungă în paragină, deși de mai multe ori autoritățile au promis că îi vor reda strălucirea de altădată.

În plus, și mediul marin a contribuit la degradarea clădirii, însă dacă s-ar fi luat măsurile necesare nu s-ar fi ajuns aici.

“Construcția a avut o comportare bună la acțiuni din gruparea fundamentală și cea seismică, datorită conformării inițial bune, degradările și avariile multiple descoperite au fost cauzate în principal de acțiunea factorilor de mediu marin, de umiditatea excesivă din elementele portante de zidărie din infiltrații de ape meteorice și de lipsa unor lucrări de intervenții și întreținere”, afirmă specialiștii.

Ce probleme au fost găsite la cazinoul din Constanța

1. În documentația D.A.L.I, echipa de restaurare a propus fundarea directă la cota -7.00 a noilor elemente verticale, considerând că nivelul apei subterane este la cota -7.00m, iar stratul de calcar este nefisurat. Totuși, s-a dovedit că apa subterană este la 6.10m, în timp ce stratul de calcar este fisurat. Astfel, s-a decis fundarea indirectă pe piloți. E nevoie de 100 micro-piloți cu bară de titan.
2. Lucrările de reperații asupra plăcilor existente prin refacerea grosimii elementelor și aplicarea de țesături din fibre de carbon bidirecțională au întâmpinat și ele probleme deoarece betonul este afectat de carbonatare.
3. Betonul armat propus în documentația D.A.L.I. nu era potrivit, deoarece trebuie unul cu o clasă de agresivitate diferită.

În plus, au mai fost descoperite și noi probleme, pe care echipa de restaurare nu le prevedea inițial:

• planșeele din beton și grinzile din fațadă principală sunt degradate, prin carbonatarea betonului și corodarea puternică a armăturilor
• planșeul din lemn al supantei este prăbușit aproape în totalitate
• grinda metalică e afectată de coroziune până la exfoliere
• montantul din parter al porticului fațadei principale este puternic afectat de infiltrații, iar cărămida este friabilă și moale
• elementele din beton armat ale planșeului de la nivelul parterului sunt degradate
• anumiți stâlpi s-au dovedit a fi din materiale diferite față de cele prezentate în documentația D.A.L.I.

Povestea cazinoului din Constanța

Cazinoul din Constanța este unul dintre simbolurile orașului și una dintre cele mai frumoase clădiri din România. Construit în stil Art Nouveau, sub îndrumarea arhitecților Daniel Renard și Petre Antonescu, cazinoul a fost inaugurat în 1910.

Înainte de ridicarea construcției, în zonă mai fusese prezentă o “cazină”, adică un loc pentru spectacole de teatru, baluri și alte activități pentru turiști, dar acesta a fost distrus de o furtună.

Inițial, planurile pentru un cazinou au fost făcute de Petre Antonescu, care a ales un stil inspirat din tradiții românești. Totuși, după terminarea fundațiilor, primăria l-a ales pe francezul Daniel Renard să continue lucrările, iar planurile au fost schimbate radical.

Totuși, în acele vremuri, presa locală a criticat schimbarea, iar ziarul Conservatorul a scris că acest cazino este că “o matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane care lasă mult de dorit”.

În interior se aflau două săli de jocuri de cazino, o sală de paiantă, unde se țineau baluri, două săli de lectură și terasa de pe malul mării.

În timpul Primului Război Mondial, cazinoul a funcționat ca spital militar, iar apoi a fost bombardat de aviația germană. Totuși, în 1928 a fost refăcut, iar ulterior, în anul 1934 a bifat alte lucrări de restaurare și modernizare,  tot sub îndrumarea lui Daniel Renard.

Era un loc în care cei mai importanți oameni ai țării veneau, la fel ca și foarte mulți turiști, având un potențial fantastic.

Totuși, în al Doilea Război Mondial, impresionantul edificiu a fost bombardat din nou, de această dată  de sovietici. A fost refăcut și, după anii ’50, a fost restaurant la parter și sală de cinematograf la etaj. Aici se răsfățau invitații lui Ceaușescu sau Gheorghe Gheorghiu Dej.

Ultima renovare datează din 1986, însă în ultimii 30 de ani cazinoul a ajuns în paragină. Lucrările de refacere au început în aprilie 2020 și termenul anunțat pentru finalizare era de 2 ani și jumătate. Costurile de restaurare anunțate inițial se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei.