Leonardo da Vinci și povestea unuia dintre cele mai faimoase furturi

Leonardo da Vinci a fost cel mai important reprezentant al Renașterii italieni din perioada de apogeu a acesteia. Cunoscut mai degrabă pentru picturile sale, Da Vinci a mai fost sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor. Da Vinci este și creatorul celui mai cunoscut tablou din istorie, Mona Lisa, care a fost victima celui mai faimos furt de opere de artă, la începutul secolului XX. Da Vinci a trăit intre 15 aprilie 1452 și 2 mai 1519 și este considerat unul dintre cele mai importante genii din istorie. Imaginația de care dădea dovadă a schimbat percepții și a creat adevărate opere de artă care impresionează și în zilele noastre.

Mona Lisa, cea mai faimoasă operă a lui Da Vinci

Este cea mai faimoasă pictură din istorie și a fost creată între 1503 și 1506. Pictura este în ulei pe lemn și are dimensiunile 77 x 53 cm. Poate fi vizitată la Muzeul Luvru din Paris, unde milioane de oameni merg anual pentru a vedea această operă impresionantă. Presupusul model pentru tabloul Mona Lisa a fost Lisa Gherandi. Aceasta era o nobilă italiană și, totodată, soția unui negustor de mătăsuri, pe nume Francesco del Giocondo. Tocmai din acest motiv, tabloul mai este cunoscut și sub numele de “La Gioconda”. Renumele acestui tablou a devenit și mai puternic prin prisma zâmbetului misterios al femeii.

Da Vinci l-a accentuat și mai tare prin umbrirea colțurilor gurii și ochilor, o tehnică numită “fumul lui Leonarrdo”. Un alt amănunt aparte este faptul că Mona Lisa nu avea gene și sprâncene. Totuși, inginerul francez Pascal Cotte a susținut că Mona Lisa a fost pictată inițial cu gene și sprâncene, dar că acestea au fost eliminate ulterior. Acest lucru ar fi fost făcut deoarece la mijlocul  secolului al XVI-lea acestea nu erau la modă.

Povestea furtului tabloului Mona Lisa

În 1911, tabloul Mona Lisa a fost victima unuia dintre cele mai celebre furturi din istorie. Pe 21 august 1911, într-o zi de luni, când Muzeul Luvru era închis, tabloul a dispărut din senin. Inițial, angajații nu s-au îngrijorat, cu gândul că acesta ar fi fost depozitat într-un atelier. Totuși, a doua zi, în jurul prânzului, a fost găsită rama tabloului sub casa unor scări. În grabă, toți vizitatorii au fost evacuați. Printre primii suspecți s-a aflat un alt geniu al acelor vremuri, Pablo Picasso. Cu doi ani înaintea acestui furt, două lucrări furate din muzeul Luvru au ajuns la Picasso, dar acesta nu avea nicio vină.

Imediat s-a oferit o recompensă de 10.000 de franci pentru informații utile și 50.000 de franci pentru readucerea tabloului. În plus, daca înapoierea tabloului se făcea în decurs de opt zile se mai ofereau încă 5.000 de franci. Între timp, polițiștii francezi au lansat mai multe ipoteze: o glumă proastă, un act de răzbunare a unui paznic concediat, un act comis de un nebun care trăia cu iluzia că putea să aibă legături amoroase cu Mona Lisa sau un  profesionist dornic să vândă tabloul.

Pe măsură ce orele treceau, ultimul scenariu devenea tot mai adevărat. Hoțul nu lăsase nicio urmă, nu a trezit nicio suspiciune și a lăsat rama și sticla tabloului intacte. În paralel, presa franceză începea să creadă că un hoț german ar fi autorul furtului. De fapt, au fost arestați doi germani, dar nu ei erau vinovații. În orice caz, relațiile diplomatice dintre Franța și Germania s-au deteriorat serios în acele vremuri. Furtul nu mai era un simplu furt, devenise deja caz politic. Autoritățile germane au răspuns și ele ferm, acuzându-le pe cele din Franța că vor să inducă păreri eronate despre această țară. În discuție a fost adus și numele milionarului american John Pierpont Morgan, un om care își dorea să aibă în colecție toate obiectele importante de artă. Totuși, și această variantă a picat rapid.

Cum a fost recuperat tabloul Mona Lisa

Autoritățile din Franța nu au reușit să-i dea de cap acestui caz până în decembrie 1913. La acel moment, negustorul italian de artă Alfredo Geri a primit o scrisoare de la Paris, din partea unui individ pe nume Vicenzo Leonardi.

În această scrisoare, Leonardi îi spune lui Geri că vrea să înapoieze Italiei un tablou care i-a fost luat cu forța. După un nou schimb de corespondență, cei doi se pun de acord să se întâlnească în data de 10 decembrie la Florența. În schimbul tabloului, Leonardi cere 500 de mii de franci.

A doua zi, Geri, însoțit de Giovanni Poggi, directorul Galeriilor Uffizi, merge în camera de hotel al lui Leonardi. Acesta scoate dintr-o valiză cu fundul dublu și învelită într-o catifea de culoare roșie chipul surâzător al Mona Lisei. Imediat, cei doi își dau seama că au în față tabloul real. Totuși, îl conving că este nevoie și de o analiză de autenticitate ce poate fi făcută doar la Galeriile Uffizi.

În aceeași seară, Vicenzo Leonardi este arestat de autoritățile italiene și supus unui interogatoriu  de durată. În cele din urmă, el a recunoscut că numele sau real este Vicenzo Peruggia și că a lucrat ca zugrav la muzeul Luvru. Totuși, el preferă să se prezinte ca pictor decorator.

Cum a furat italianul tabloul Mona Lisa

După ce și-a recunoscut fapta, el a explicat cum a furat tabloul Mona Lisa. În momentul în care a comis fapta, el nu mai era angajat, dar prezența sa nu a trezit nicio suspiciune foștilor săi colegi. El a dezvăluit că înainte să treacă la fapte a analizat serios felul în care tabloul era prins în perete și dacă rama putea fi înlăturată. În ziua în care a furat tabloul, el l-a dat jos, a desfăcut rama și a fugit cu ea în Marea Galerie, apoi în Galeria celor șapte metri, pentru că apoi să treacă printr-o ușa tapetată și să coboare niște scări care erau mai puțin folosite. Ajuns sub casa scărilor, el a scos rama. Pictura a ascuns-o sub halat și a ieșit pe o poartă care rămăsese nepăzită pentru că paznicul s-a dus în altă curte să ducă apă.

În fața anchetatorilor, el a spus că a actul său a fost unul patriotic deoarece a dorit să ducă în Italia un bun care aparținea acestei țări de drept. Totodată, el a afirmat că nu s-a gândit că va câștiga bani, dar că aștepta, totuși, să fie recompensat de italieni pentru că s-a expus și a comis acest furt.

În descinderile făcute în locuința sa din Paris, polițiștii francezi au descoperit multe obiecte care arătau că italianul pregătise furtul din timp. Mai mult, intențiile patriotice pe care acesta le pretindea erau doar în teorie. Asta deoarece în locuința sa au fost găsite adresele unor mari milionari americani, dar și ale unor colecționari italieni sau germani. În realitate, planul sau era să vândă tabloul la un preț cât mai mare.

Ce s-a întâmplat cu Mona Lisa după acest furt?

Chiar daca autoritățile au prins hoțul, Mona Lisa a continuat pentru o perioadă să fie expusă la Galeriile Uffizzi. Apoi, a fost mutată în expoziții din Roma și Milano. În cele din urmă, Mona Lisa s-a întors la Luvru pe 31 decembrie, iar revenirea a fost așteptată cu mult entuziasm.

În vara anului 1914 a început și procesul lui Peruggia, care a susținut și în fața instanței că a vrut să comită un act patriotic și că i se pare nedrept ca la Luvru se aflau mai multe opere din Italia. El a fost apărat de un avocat de renume din Italia și a fost supus și unui test psihiatric. Astfel, expertul medical Amaldi avea să pună diagnosticul că Peruggia este un nebun iresponsabil. După doar 55 de minute de dezbateri, Peruggia a fost condamnat la cea mai mică pedeapsă posibilă: 1 an și 15 zile de închisoare. Totuși, a făcut apel și la Curtea de Casație a avut din nou câștig de cauză, pedeapsa fiind redusă la 7 luni. Adică fix perioada pe care o petrecuse în arestul preventiv. Astfel, el a fost eliberat.

Genius of Leonardo, joc de pacanele ca la aparate

5.0/5

Jocuri ca la aparate: Genius of Leonardo

Joaca acum

Acest slot este un omagiu adus lui Leonardo da Vinci, cel mai important reprezentant al Renasterii. Evident ca principala atractie din acest joc de pacanele online este pictura Mona Lisa. Toata lumea a auzit de cea mai cunoscuta opera din istoria omenirii, iar pe langa acest simbol, veti mai gasi literele si cifrele 10, J, Q, A si K plus alte invetii celebre ale lui da Vinci. Slotul de cazino online se joaca clasic pe 5 role si are 30 de linii de plata la care se poate paria pana la cel mult 600 RON per rotire. Fiind un joc de la EGT avem si o speciala incredibila care nu doar ca ne asigura castiguri mai mari, dar si pana la 50 de runde gratuite pentru care orice jucatori de sloturi video reprezinta un amanunt extrem de important.

Controversele apărute după al Doilea Război Mondial

În ultimele decenii au apărut numeroase controverse pe tema tabloului Mona Lisa. Au fost multe voci care susțineau că mafia Camorra a fost implicată în furtul picturii și că, de fapt, la Luvru ar fi expusă doar o replică în acest moment. Mai mult, Peruggia a mai fost considerat un hoț de renume și nu doar un fost zugrav. Cert este că Mona Lisa rămâne cel mai faimos tablou din lume și milioane de oameni îl vizitează în fiecare an la Paris.

Cum a ajuns Mona Lisa la Luvru

Mona Lisa a fost tabloul la care Da Vinci a ținut cel mai mult. Era atât de atașat de el încât îl lua cu el și în călătorii. Totuși, în anul 1516, Da Vinci i l-a vândut regelui francez Francisc I.

Ulterior, regele a expus tabloul la palatul Fontainebleau, iar apoi la Versailles. După Revoluția Franceză, tabloul a ajuns să fie expus la Luvru, dar Napoleon Bonaparte l-a luat și l-a montat în propriul dormitor. Apo, tabloul a revenit la Luvru, dar în timpul războiului franco-prusac, din 1870-1871, a stat ascuns într-un loc necunoscut până în zilele noastre.

Mai trebuie spus că partea inferioară a tabloului a suferit daune serioase în 1956, după un atentat cu o soluție acidă. Câteva luni mai târziu, un vizitator a aruncat în el cu o piatră, dar din fericire a fost restaurat. În plus, în momentul de față este protejat sub o sticlă incasabilă. Tabloul a mai plecat de la Luvru în anul 1962, când a fost expus la New York și Washington, dar și în 1974, canda a ajuns la Tokyo și Moscova.

Cât valorează Mona Lisa

Evaluarea tabloului Mona Lisa a fost făcută pe 14 decembrie 1962 și era ridicată la 100 de milioane de dolari, o sumă colosală în acele vremuri. Ținând cont de inflație, suma s-ar ridica la 850 de milioane de dolari americani în banii din zilele noastre. De altfel, Guiness World Records consideră că Mona Lisa are cea mai mare valoare de asigurare pentru un tablou, dintre toate existente. Aceste picturi de clasă sunt însă rareori vândute, astfel că este greu de spus o valoare exactă. Cel mai scump tablou vândut vreodată îi aparține tot lui Leonardo Da Vinci. Este vorba despre Salvator Mundi, vândut pe 15 noiembrie 2017 cu 450.3 milioane de dolari. Șeicul Badr bin Abdullah Al Saud a fost cel care l-a cumpărat de la rusul Dmitry Rybolovlev, în urma unei licitații care a fost organizată de casa Christie’s.

Lucrări majore ale lui Leonardo Da Vinci

• Botezul lui Hristos (1472-1475) – expus la Galeria Uffizi din Florența
• Buna Vestire (1472-1475) – expus la Galeria Uffizi din Florența
• Portretul Ginevrei Benci (1476) – expus la National Gallery of Art din Washington
• Madona Benois (1478) – expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg
• Madona cu garoafa (1478 – 1480) – expus la Alte Pinakothek din Munchen
• Sfântul Ienonim (1480) – expus în Pinacotecta Vaticanului
• Adorația magilor (1481) – expus la Galeria Uffizi din Florența
• Fecioară intre stânci (1483-1486) – expus la Muzeul Luvru din Paris
• Doamna cu hermina (1483-1490) – expus la Muzeul Czartoryski din Cracovia
• Madona Litta (1490) – expus la Muzeul Ermitaj din Sankt PetersburgPortretul unui muzician (1490) – expus la Biblioteca Ambroziana din Milano
• Frumoasa fierăriță (1490-1496) – expus la Muzeul Luvru din Paris
• Cina cea de taină (1495-1498) – expus la Biserica Santa Măria delle Grazie din Milano
• Fecioară între stânci (1495-1508) – expus la National Gallery din Londra
• Salla delle Asse (1498-1499) – expus la Castelul Sforza din Milano
• Fecioara cu Pruncul, Sfânta Ana și Sfântul Ioan Botezatorul (1499-1500) – expus la National Gallery Londra
• Mona Lisa (1503-1506) – expus la Muzeul Luvru din Paris
• Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul cu mielul (1510) – expus la Muzeul Luvru din Paris
• Bachus (1510-1515) – expus la Muzeul Luvru din Paris
• Sfântul Ioan Botezatorul (1513-1516) – expus la Muzeul Luvru din Paris