Cazinourile vechi din România – un pariu pierdut cu istoria

România a avut o istorie fulminantă a jocurilor de noroc și a vieții de noapte. Cei mai importanți oameni ai statului, oameni de cultură și de artă din toată lumea frecventau cazinourile vechi din România ce astăzi au o instorie impresionantă. Construite pe locul unor săli de spectacole, devenite spitale militare, bombardate de sovietici sau vandalizate de oameni ai străzii, astăzi, cazinourile vechi ale României vorbesc despre istorii tumultoase dar și jocuri pierdute.

Ce au în comun cazinourile construite în perioada interbelică în România? Deși puține la număr, vechile edificii au adunat în România protipendada Occidentului, fiind ridicate ca imnuri arhitectonice de o eleganță aparte, însă astăzi au ajuns niște ruine ce păstrează o urmă a frumuseții lor de altădată.

Iată povestea celor 4 cazinourile vechi din tara noastra ce au pus Romania pe harta de bon-ton a vremurilor de odinioară: Cazinoul din  Constanța, Cazinoul din Sinaia, Cazinoul din Vatra Dornei și din Arad.

Cazinoul din Constanța – imprimă arta unui architect după moartea logodnicei sale

Cazinoul din Constanța a fost admirat de foarte multe personaje importante ale istoriei. Inclusiv Țarul Nicolae al Rusiei, venit într-o vizită la Constanța, a admirat această clădire alături de toată familia sa. Cea mai cunoscută construcție din România, cazinoul de la Constanța a fost inaugurat în 1911, ca imn arhitectonic dedicat stăpânirii românești în Doborogea.

Înainte de a se construi acest cazinou, pe locul lui era amplasată o sală de spectacole pentru trupele de teatru ce ajungeau la Marea Neagră. Cu toate astea, Primăria Constanței și-a dorit ca acest loc să fie dedicat unui proiect ambițios, astfel că a luat legătura cu arhitectul renumit al acelor vremuri, Petre Antonescu, pentru a realiza ceva grandios.

Cazinourile vechi din România

Antonescu nu a apucat decât să toarne fundația clădirii la câțiva metri sub nivelul mării. La primele alegeri locale, primarul Constanței s-a schimbat și a fost adus un alt arhitect care să se ocupe de proiect. Franc-elvețianul Daniel Renard a construit cazinoul la doar 32 de ani, în 1910, urmând a fi inaugurat un an mai târziu. La momentul inaugurării, cazinoul era una dintre cele mai frumoase clădiri din România Mică.  Arhitectura în stil art-nouveau îi oferă clădirii o prestanță impunătoare, însă ceea ce șochează este mai degrabă aerul sobru.

Se spune că arhitectul a trecut printr-o criză personală cauzată de moartea logodnicii sale. Perioada de proiectare a coincis cu durerea prin care arhitectul trecea, imprimându-i clădirii o tentă funebră ce apasă asupra destinului său, chiar și în prezent. În perioada războiului mondial, clădirea întinsă pe 3100 mp a funcționat ca spital militar, apoi a fost bombardată de aviația germană și trupele bulgare ce au ocupat Dobrogea. Cazinoul a fost reconstruit în 1928, recâștigându-și strălucirea pentru care a fost recunoscut printre marinari și numeroși turiști care navigau pe Marea Neagră. Nu pentru mult timp însă, deoarece în al doilea Război Mondial, Cazinoul a fost din nou bombardat de sovietici. Odată cu venirea anilor ’50, cazinoul a fost transformat în restaurant la parter, cu sală de cinematrograf la etaj. Invitații lui Nicolae Ceaușescu sau Gh.Gheorghiu Dej erau aduși aici. Ultima renovare a avut loc în 1986, de atunci cazinoul intrând într-un regretabil proces de degradare. Chiar și în starea de ruină în care se află, clădirea este estimată la aproape 10 milioane de euro, însă nu se știe cine și când va reface această bijuterie a orașului.

Cazinourile vechi din România

Cazinoul din Sinaia – un proiect al familiei Regale

Cazinoul din Sinaia a fost construit în 1911, într-un timp record, în doar 7 luni. Supranumită și Casa Diavolului, Cazinoul a fost una dintre simbolurile stațiunii Sinaia și a fost frecventat de 800 de personae pe zi. Lucrările au fost supravegheate tot de arhitectul Petre Antonescu, care a reușit de această dată să își ducă planul la final.

La inaugurarea cazinoului au participat Titu Maiorescu, primul Ministru al Țării și familia Regală, iar în program a fost inclus un concert susținut de George Enescu încheiat cu focuri de artificii.

Veștile despre inaugurarea cazinoului din Sinaia au umplut titlurile ziarelor din Europa, iar la nici 2 zile de la deschidere, frații Loebel s-au sinucis pentru că și-au pierdut toată averea la Cazino. Construit din inițiativa lui Carol I, Cazinoul a reprezentat spiritul de amfitrion al regelui, care dorea ca Sinaia să fie asaltată de turiști ce vin în stațiune pentru a juca la ruletă sau pentru alte jocuri de casino. Așa s-a și întâmplat, mai mult, turiștii erau aduși de la București sau Budapesta la Sinaia cu “trenul plăcerii” și avea ora de sosire în gară la 16:30, urmând ca startul la jocurile de noroc să se dea la ora 17:00.

Un adevărat magnet social, Cazinoul a fost construit nu doar cu ajutorul regalității române ci și prin eforturile baronului Edgar de Marcay, acționar la cazinoul din Monte Carlo. Peste 800 de persoane jucau în fiecare seară la ruleta în Sala Oglinzilor, o sală cu 20 de mese de joc, și o suprafață de 650 mp. În sala Baccarat erau amplasate mesele pentru jocurile de cărți: Baccarat, Poker și BlackJack. Sala mică, “la salle privée” era formată doar din 2 mese la care se juca cu o miză minimă de 5 ori mai mare decât în toate sălile din Cazinou.

Cazinourile vechi din România: Cazinoul din Sinaia – supranumit și Casa Diavolului

Se spune că mirajul jocului era atât de puternic, încât toți invitații aruncau cu bani de argint în fântâna de la intrarea cazinoului, convinși că vor câștiga. Pe parcursul serii se pirdeau sume enorme de bani, femeile ajungând la paragul disperat de a-și juca bijuteriile și blănurile de lux iar bărbații ceasurile cu lanțuri de aur. Spre deosebire de cazinoul din Constanța, cel din Sinaia nu a fost dat uitării. În prezent, cazinoul este administrat de o firmă privată care organizează tururi pentru turiști și închiriază încăperile din clădire pentru diverse evenimente.

Cazinourile vechi din România

Când vremurile interbelice au apus, cazinoul a ajuns după renovări și adaptări, Casa de Cultură a Sindicatelor din Sinaia.  Începând din 2005, Cazinoul a devenit un important centru cultural care găzduiește evenimente importante cum ar fi: Festivalul George Enescu, saloane de carte, expoziții de pictură sau evenimente private.

Cazinourile vechi din România

Cazinoul din Arad – loc de odihnă pentru boschetari

Unul dintre cele mai cunoscute cazinourile vechi din România, Cazinoul din Arad, a fost construit în 1872 în stil neobaroc și neoclasicist. Prin această clădire au trecut multe personalități ca Vasile Goldiș, Ioan Slavici, Ștefan Cicio Pop. Despre acest casino nu se știe foarte multe, decât că ar fi funcționat și ca sală de expoziții și evenimente. În ultimi 100 de ani, a fost mereu abandonată, destinațiile ei schimbându-se constant.

În 2007 incinta a funcționat ca și restaurant și club. Nu a durat mult și clădirea a fost din nou abandonată, intrând într-o stare derizorie. În 2017, pereții clădirii s-au dărâmat, geamurile au fost sparte iar in interior și-au făcut veacul oameni ai străzii. Într-un final, cazinoul a fost vândut cu o sumă derizorie, 600.000 euro unui proprietar privat. Acesta a început deja renovarea clădirii și plănuiește să o transforme din loc de odihnă pentru boschetari  într-un centru luxuriant al orașului.

Cazino Vatra Dornei – Replică a Cazinoului din Baden Baden

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construită între 1896-1898, în perioada când Bucovina făcea parte din imperiul Austriac. La strângerea fondurilor pentru construcția clădirii s-a implicat însuși primarul de atunci, fiind considerat părintele cazinoului. Cazinoul a fost un real succes, fiind fiind destinația preferată a elitei vieneze și un punct turistic important în România.

Se spune că însuși  Franz Jospeh a construit acest cazinou din chetă publică. Au vizitat acest cazinou, Arhiducele Ferdinand, precum și toată protipendada de la Viena. În perioada interbelică, prin acest cazinou au trecut Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Ioan Creangă și Ciprian Porumbescu. Anul 1989 regăsește clădirea în lucrări de restaurare, iar schimbarea politică a lăsat cazinoul într-o postură vulnerabilă de șantier. Confiscat de comuniști, cazinoul a fost transformat în club muncitoresc unde aveau loc ședințe de sindicat sau de partid.

Cazinourile vechi din România

Până în anul 1995, Cazinoul a aparținut societății de stat Dorna Turism, urmând ca ulterior să fie preluat de consiliul local din Vatra Dornei.  Tot ce a reușit să facă Primăria cu niște bani de la Ministerul Culturii în 1998, a fost să repare acoperișul și să frîneze puțin procesul de degradare. Începând din 2005, clădirea a trecut sub patrimoniul Bisericii, într-o luptă sterilă prin care Arhiepiscopie nu investește în reconstrucția ei dar nici nu o retrocedează Primăriei pe o perioadă limitată pentru a se putea ocupa de ea.

Cazinourile vechi din România

Se spune despre cazinoul din Vatra Dornei că este o replică a celui din Baden Baden, însă cel din Germania, spre deosebire de cel din Vatra Dorneim arată și acum ca o bijuterie a orașului. Din păcate, Cazinoul din Vatra Dornei va rămâne, cine știe pentru câtă vreme, o rană deschisă ce obișnuia, odinioară, să aducă toată lumea bună a Vienei venită la băi în stațiunea bucovineană.